COLONIZAREA AROMÂNILOR ÎN CADRILATER

AUTHOR: Cătălin NEGOIŢĂ

THE COLONIZATION OF THE MACEDO-ROMANIANS IN CADRILATER

Danubius, XXXII, Galati, 2014, pp. 249-264.

Abstract

After WWI, in Southern Dobrudja, which had just become a Romanian territory, the government started an ambitious project aiming at the Romanisation of those territories, inhabited mostly by a Turkish-Tattarian population, followed, in number, by the Bulgarian ethnics. This project was not singular in this part of Europe, each of the Balkanic states carrying on similar actions in their new territories, acquired after the abolition of the Ottoman power in Europe.
In the colonization project, there were involved both Romanians from other parts of the country and Macedo-Romanians from the Balkans, which were facing severe economic and social hardships. The vision of the authorities from Bucharest was to create a protection belt at the Bulgarian border, both for preventing the attacks of the Bulgarian insurgent gangs and for turning the Romanian minority from the area into a majority.
Tens of thousands of colonists would come, but facing many problems in adaptation. Presented during those days either as a success, either as a failure, the colonisation of the Macedo-Romanians didn’t accomplish its objective, unlike the case of other Balkanic countries, which were more successful in their similar attempts.

COLONIZAREA AROMÂNILOR ÎN CADRILATER

Rezumat

După Primul Război Mondial, în Dobrogea de Sud, revenită în granițele statului român, s-a demarat un proiect ambițios, ce viza românizarea provinciei, care era locuită, în majoritate, de o populație turco-tătară, bulgarii situându-se pe locul al doilea ca număr de locuitori. Acțiunea nu era singulară în zonă, fiecare dintre statele balcanice, procedând, în mod identic, în regiunile nou-dobândite după eliminarea Imperiului Otoman din Europa.
Acțiunea de colonizare a vizat, deopotrivă, români din alte regiuni istorice dar şi aromâni din Balcani, confruntați cu acute probleme economice și sociale. Viziunea Bucureştiului era crearea unei centuri sanitare, la granița cu Bulgaria, pentru stăvilirea atacurilor bandelor de comitagii dar și pentru schimbarea raportului etnic, net defavorabil românilor.
În țară vor veni zeci de mii de coloniști, care vor avea de înfruntat mari probleme de adaptare. Prezentat în epocă drept un succes ori un eșec, colonizarea aromânilor nu și-a atins scopul și a dovedit că, la acest capitol, România a fost mult în urma celorlalte țări din Balcani.

Download