AUTHOR: Liviu BRĂTESCU
THE ROMANIAN-RUSSIAN RELATIONS (1878-1888). TENSIONS, CONFLICTS AND RECONCILIATION
Danubius, XXX- Supliment, Galati, 2012, pp. 111-130.
Abstract
This paper aims at analysing the way in which the Romanian political class related, between 1875 and 1878, to what may be called “the issue of South Bessarabia” (Cahul, Ismail and Bolgrad), restored to Moldova through the Congress of Paris (1856) and lost by the Romanian State after the Congress of Berlin (1878). Wishing to properly understand this matter, we have opted for an analysis from the standpoint of the Romanian-Russian relations, starting with the second half of the 19th century, when we witness a constant involvement of the Tsarist government in all south-eastern European matters. This is, in fact, the reason for our “incursion” in the history of the Romanian-Russian relations for the above period, in two episodes: 1866-1875 with different positions of the Romanian political actors towards the Tsarist government; the second captures the political-diplomatic tension Romania was faced with, following Russia’s violation of the commitments it made at the beginning of the Russian-Turkish War of 1877.
RELAŢIILE ROMÂNO-RUSE (1878-1888). TENSIUNI, CONFLICTE ŞI RECONCILIERE
Rezumat
Studiul de faţă îşi propune să analizeze modul în care s-a raportat clasa politică românească între anii 1875-1878 la ceea ce ar putea fi numit „problema sudului Basarabiei” ( judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad) revenite la Moldova prin Congresul de la Paris din 1856 şi pierdute de către statul român în urma Congresului de la Berlin (1878). Am optat, din dorinţa unei bune înţelegeri a problemei tratate, pentru o analiză din perspectiva relaţiilor romano-ruse începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atunci când asistăm la o implicare constantă a guvernului ţarist în toate chestiunile sud-est europene. Acesta este de altfel motivul datorită căruia am realizat o „incursiune” în istoria relaţiilor româno-ruse pentru perioada amintită în două episoade: intervalul 1866-1875 cu diferitele poziţionări ale actorilor politici români faţă de guvernul ţarist; al doilea surprinde tensiunea politico-diplomatică căreia trebuia să-i facă faţă România, ca urmare a nerespectării de către Rusia a angajamentelor luate în mod oficial la începutul Războiului Ruso-Turc din 1877.