AUTHOR: Nicolae IONIŢĂ
THE IMAGE OF THE ROMANIAN SOCIETY IN GERMAN DIPLOMATIC DOCUMENTS, BETWEEN THE INDEPENDENCE AND THE 1907 UPRISING
II. The Problem of the National Minorities, of the Foreigners Residing in Romania and Perceptions of the 1907 Uprising
Danubius, XXXI, Galati, 2013, pp. 151-194.
Abstract
The present study represents the second part of a text published by the author in Danubius XXX, 2012. In this part, the investigation is focused on the manner in which the German diplomats perceived the issue of the national minorities in the Old Kingdom, the problem of the foreigners in the Romanian society as well as the reactions generated by the 1907 peasant uprising, considered the last “medieval” uprising in Europe.
In case of the minorities, the representatives from Berlin manifested a special interest in the German minority, in the Jewish minority, an interest which is closely related to the issue of emancipation, upon which Otto von Bismarck particularly insisted during the Congress from Berlin (1878), as well as in the Bulgarian minority, in the context of the disputes between Romanian and Bulgaria over the Cadrilater (Southern Dobruja) and of the diplomatic relations between the German Empire and the two states.
As for the foreigners issue, the German diplomats were concerned with granting a larger economic freedom to the foreign investors, in the context in which Romanian became a key objective within the economic policy of the Second Reich.
IMAGINEA SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI ÎN DOCUMENTE DIPLOMATICE GERMANE ÎNTRE INDEPENDENŢĂ ŞI RĂSCOALA DE LA 1907.
II.RAPOARTE DESPRE MINORITĂŢILE NAŢIONALE, STRĂINII REZIDENŢI ÎN ROMÂNIA ŞI RĂSCOALA DIN 1907
Rezumat
Studiul de faţă reprezintă partea a II-a a textului publicat de autor în Danubius XXX, 2012. În această parte investigaţia se concentrează pe modul în care diplomaţii germani au perceput chestiunea minorităţilor naţionale din Vechiul Regat, problema statutului străinilor în societatea românească, precum şi pe reacţiile stârnite de răscoala din 1907, considerată ultima răscoală „medievală” din Europa.
În cazul problemei minorităţilor se remarcă interesul deosebit ai reprezentaţilor Berlinului pentru minoritatea germană, pentru minoritatea evreiască, interes care se află în strânsă legătură cu chestiunea emancipării, asupra căreia a insistat în mod deosebit Otto von Bismarck cu prilejul Congresului de la Berlin (1878), precum şi pentru minoritatea bulgară, în contextul disputelor dintre România şi Bulgaria pentru Cadrilater şi a raporturilor diplomatice existente între Imperiul german şi cele două state.
În ceea ce priveşte chestiunea străinilor, reprezentanţii diplomatici germani au fost preocupaţi de acordarea unor mai mari libertăţi economice pentru investitorii străini, în contextul în care România devine un obiectiv cheie în cadrul politicii economice a celui de-al doilea Reich.