AUTHOR: Paul CIOBOTARU
THE DYNAMICS OF THE TRADE BETWEEN THE INDIGENOUS FROM THE SETTLEMENTS OF THE SIRET VALLEY AND THE HELLENISTIC AND THE ROMAN WORLD (IV-TH CENTURY BC – I-ST CENTURY AD)
Danubius, XXXIII, Galaţi, 2015, pp. 241-308.
Abstract
During the Antiquity, the indigenous people from the settlements of the Siret Valley were involved in trade, at the beginning with the Hellenistic work and, later on, with the Roman world. The most representative civilization that was a direct trade partner for the Gets living in the Siret Valley was the Greek one.
The area our study focuses on is the Siret Valley, starting from its mouths, where the Siret flows into the Danube and where the settlement from Bărboşi was established, and, towards North, until Brad.
Although not being the only place favourable to a commercial route, nevertheless, the Siret Valley was the main trade way, having two major branches, corresponding to the contributors of the Siret river and leading to two passes towards Transylvania. This commercial route influenced and favoured the social, political and economic development of the settlements from this area and also of those from the nearby territories. The Gets imported from the Hellenistic world wine, olive oil, resins, pigments etc; they exported grains, animal skins, honey etc. Moreover, in the local markets, fine Hellenistic and Roman pottery, flambeaux, glass and bronze items were traded.
Along with the intensification of the commercial relations, the big Getic settlements from the Siret Valley became real emporia where imported items were brought and from where these items were distributed towards the small settlements around. Some of them even became centers specialized in trading particular goods.
The rich imported material discovered in the great davae on the Siret river testifies of an economic life rapidly developing. This evolution was due mainly to their strategical position on the main commercial route from the Eastern Carpathian area, namely the Siret Valley.
DINAMICA SCHIMBURILOR COMERCIALE ALE AUTOHTONILOR DIN AŞEZĂRILE DE PE VALEA SIRETULUI CU LUMEA ELENISTICĂ ŞI ROMANĂ (SEC. IV A. CHR. – I P. CHR.)
Rezumat
În perioada antică, autohtonii din aşezările de pe Valea Siretului au fost implicaţi în relaţii comerciale, la început cu lumea elenistică iar mai apoi şi cu lumea romană. Cea mai reprezentativă civilizaţie cu care geţii din aşezările de pe Valea Siretului intră în relaţii de schimb directe este cea greacă.
Arealul care face obiectul studiului nostru este Valea Siretului, începând de la vărsarea acestuia în Dunăre, unde este aşezarea de la Bărboşi şi în nord, până la Brad.
Valea Siretului, deşi nu era singura favorabilă unei rute comerciale, reprezintă totuşi principalul drum care se ramifică în lungul afluenţilor Siretului, în cel puţin două trecători către Transilvania. Acest drum comercial a influenţat şi a favorizat dezvoltarea socială, politică şi economică a aşezărilor din această zonă dar şi a celor adiacente acestora. Geţii importau din lumea elenistică vin, ulei de măsline, răşini, coloranţi etc., în schimbul cărora ofereau cereale, piei de animale, miere de albine etc. Pe lângă acestea, pe pieţele locale, se mai desfăcea ceramica fină de factură elenistică şi romană, opaiţele, obiectele din sticlă şi bronz.
Odată cu intensificarea relaţiilor comerciale, marile aşezări getice de pe Valea Siretului au evoluat devenind adevărate emporii unde se desfăceau produsele de import şi de unde acestea erau difuzate mai departe spre micile aşezări din jurul acestora. Unele dintre acestea se pare că au devenit centre specializate de desfacere a anumitor mărfuri.
Bogatul material de import descoperit în marile davae de pe Siret atestă o viaţă economică cu un puls rapid de dezvoltare. Această evoluţie s-a datorat în primul rând poziţiei strategice pe care o ocupau pe principala rută comercială de la Est de Carpaţi şi care era reprezentată de Valea Siretului.