AUTHOR: Mihaela MUNTEANU
THE INVENTORY FROM 1856, OF THE OLD CHURCH ST. NICOLAE, FROM BRĂILA (1838-1856)
Danubius, XXXIV, Galaţi, 2016, pp. 119-128.
Abstract
This study aims to present, in the chronological limits of 1877-1878, some steps taken by the Romanian statesmen for maintaining the freedom of navigation on the Danube and for obtaining Romania’s independence through diplomatic means. In the context of the international situation both approaches failed. The Danube became a combat zone and the independence was obtained through military means. Although Danube’s neutrality was stated in international treaties and conventions, through the military developments of Russian-Romanian-Turkish river navigation and trade were discontinued throughout the Russian-Romanian-Turkish military operations. The press of the times kept the public opinion informed about the evolution of the events.
On one hand, the Danube connected the industrialized countries of Central and Western Europe and the agrarian states, rich in raw materials, in the continent’s Eastern part. On the other hand, the Danube reduced the distances that the merchandise traveled between industrialized Europe and Asia. But because of the war, commercial traffic was seriously damaged and the European Commission of the Danube had significant financial losses.
Following our research, we can conclude that both the European economic interests at the mouth of the Danube and the Romanian grain exports were strongly affected by the events during the Russian-Ottoman war of 1877-1878.
MIZA DUNĂREANĂ ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ (1877-1878)
Rezumat
Studiul de faţă îşi propune să prezinte, în limitele cronologice 1877-1878, unele demersuri întreprinse de oamenii politici români pentru a menţine libertatea navigaţiei pe Dunăre şi pentru a obţine independenţa României pe cale diplomatică. În contextul situaţiei internaţionale ambele demersuri s-au soldat cu eşecuri. Dunărea a devenit linie ofensivă, iar independenţa a fost obţinută pe calea armelor. Deşi neutralitatea Dunării era înscrisă în tratate şi convenţii internaţionale, pe tot parcursul desfăşurării operaţiunilor militare ruso-româno-turce, navigaţia şi comerţul pe fluviu au fost întrerupte. Presa vremii a ţinut la curent opinia publică cu privire la evoluţia evenimentelor.
Pe de o parte, Dunărea făcea legătura între statele industrializate din centrul şi apusul Europei şi cele agrare şi bogate în materii prime din estul continentului. Pe de altă parte, fluviul dunărean scurta distanţele parcurse de mărfuri între Europa industrializată şi Asia. Însă, din cauza războiului, traficul navelor comerciale a fost serios prejudiciat, iar Comisia Europeană a Dunării a înregistrat pierderi semnificative.
În urma cercetărilor întreprinse putem concluziona că atât interesul economic european la gurile Dunării cât şi exportul românesc de cereale au fost puternic afectate de evenimentele derulate în timpul războiului ruso-otoman din 1877-1878.