AUTHOR: N.N. DIANOVA
SCIENTIFIC AND HISTORICAL ASPECTS OF THE ACTIVITY OF THE ORTHODOX CLERGY OF BESSARABIA (THE END OF XIX-TH CENTURY – THE BEGINNING OF THE XX-TH)
Danubius, XXXIV, Galaţi, 2016, pp. 129-138.
Abstract
The clergy of Bessarabia took part in the work of the scientific historical organizations and societies, among which an important role was played by the “the Scientific Commission of the Archives of Bessarabia”. It was founded in Kishinev, on August 23, 1898, in the presence of the bishop of Kishinev and Hotinsky, Iakov (Pyatnitsky).
Among the members of the Commission, there were representatives of the Orthodox clergy: the bishop of Kishinev and Hotinsky, Iakov (Pyatnitsky), the bishop Akkermansky Arcady (Filonov), the archpriest F. P. Zlatov, the priests A. І. Baltsatesko, E. E. Mikhalevich, K. E. Popovic, N. A. Rashinsky, I. I. Sofronovich, M. G. Chekan and others. In fact, 68% of the members of the Commission were from among the clergy, the remaining 38% being from the local intellectuals.
The primary activity of the Commission consisted in the creation of the historical archives. At the same time, the members of the Commission were engaged in researches, in the description and the preservation of the antiquities, including the church antiquities to be found in their areas. The clerk members of the Commission also made donations for the development of the activities of the Commission. Some representatives of the clergy gave to the museum and to the libraries the inventory of the church antiquities and other valuable scientific materials.
In 1900, the Commission started the publication of the “Works of the Scientific Commission of the Archives of Bessarabia” containing archive materials and other scientific papers. During the following seven years, three volumes of “Works”, including official documents of the Commission (protocols of meetings), and 23 scientific publications were printed. Directly responsible for these achievements was the inspector of Kishinev Theology Seminary, I.M. Halippa, who held the function of chairman. Some publications concerned the church history of Bessarabia.
However, shortly after, the activity of the Commission started to decrease considerably. The creation, in Kishinev, in 1904, of the “Historical and Archaeological Church Society of Bessarabia” was one of the major reasons for its decline. The Bishop Iakov (Pyatnitsky) was the initiator of this society and he suggested to I.M. Hallipa to write the draft of the Charter of the Society. The members of the Commission became members of the Society.
According to its charter, the prior activities of the Society were: research, preservation and publication of the written sources which could be helpful for a church history of the diocese. At the meetings of the Society, the project of a work entitled “The History of the Kishinev Diocese, in Connection with the History of Christianity on the Territories of Bessarabia since the Oldest Times” was considered.
Shortage of money became a barrier in the way of the scientific activity of the Society. Therefore, its members concentrated mainly on church history. Between 1909 and 1914, 9 volumes of the “Historical and Archaeological Church Society of Bessarabia” were published.
In spite of the short period of existence of the scientific institutions of Bessarabia, in which the local clergy largely cooperated, they brought a noticeable contribution to history researches.
ASPECTE ŞTIINŢIFICE ŞI ISTORICE ALE ACTIVITĂŢII CLERULUI ORTODOX DIN BASARABIA (SFÂRŞITUL SECOLULUI XIX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX)
Rezumat
Clerul din Basarabia a luat parte la activitatea desfășurată în cadrul organizațiilor şi societăților științifice istorice, dintre care un rol important l-a avut „Comisia Științifică a Arhivelor din Basarabia”. Aceasta a fost fondată la Chișinău, pe 23 august 1898, în prezența Episcopului Chișinăului şi Hotinului, Iakov (Pyatnitsky).
Printre membrii Comisiei au fost şi reprezentanți ai clerului ortodox: episcopul Chișinăului şi Hotinului, Iakov (Pyatnitsky), episcopul Akkermansky Arcady (Filonov), protopopul F. P. Zlatov, preoţii A. І. Baltsatesko, E. E. Mikhalevich, K. E. Popovic, N. A. Rashinsky, I. I. Sofronovich, M. G. Chekan şi alții. De altfel, 68% dintre membrii Comisiei proveneau din rândul clerului, restul de 38% fiind dintre intelectualii locului.
Principala activitate a Comisiei a constat în crearea unor arhive istorice. În acelaşi timp, membrii Comisiei au fost implicaţi în cercetarea, catalogarea şi conservarea patrimoniului, inclusiv a patrimoniului bisericesc care se găsea în zona lor. Clericii membri ai Comisiei au făcut donaţii în vederea dezvoltării Comisiei. Unii reprezentanţi ai clerului au pus la dispoziţia muzeelor şi a bibliotecilor inventare ale patrimoniului bisericesc şi alte materiale ştiinţifice valoroase.
În anul 1900, Comisia a început publicarea „Lucrărilor Comisiei Ştiinţifice a Arhivelor din Basarabia”, conţinând materiale de arhivă şi alte lucrări ştiinţifice. În cei şapte ani care au urmat, trei volume de „Lucrări”, conţinând documente oficiale ale Comisiei (rapoarte ale întâlnirilor), şi 23 de publicaţii ştiinţifice au văzut lumina tiparului. Direct responsabil pentru toate aceste realizări a fost inspectorul Seminarului Teologic din Chişinău, I.M. Hallipa, care, în cadrul Comisiei, deţinea funcţia de preşedinte. Unele publicaţii aveau în vedere istoria bisericească a Basarabiei.
Cu toate acestea, la scurt timp, activitatea Comisiei a început să decadă considerabil. Crearea, la Chişinău, în 1904, a „Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Basarabia” a reprezentat una dintre cauzele majore ale declinului. Episcopul Iakov (Pyatnitsky) a fost cel ce a pus bazele Societăţii şi tot el i-a sugerat lui I.M. Hallipa să redacteze varianta preliminară a statutului Societăţii. Membrii Comisiei au devenit membri ai Societăţii.
Conform cu statutul său, activităţile prioritare ale Societăţii erau cercetarea, conservarea şi publicarea surselor scrise ce s-ar fi putut dovedi de folos pentru conturarea istoriei bisericeşti a diocezei. La întâlnirile Societăţii, s-a pus în discuţie proiectul unei lucrări intitulate „Istoria Diocezei din Chişinău în conexiune cu istoria creştinismului în teritoriul Basarabiei, din cele mai vechi timpuri încoace”.
Restricţiile de ordin financiar au constituit o piedică importantă în calea activităţilor ştiinţifice ale Societăţii. Drept urmare, membrii acesteia s-au focalizat în principal asupra istoriei bisericeşti. Între 1909 şi 1914 au fost publicate de către „Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Basarabia” nouă volume de lucrări.
În ciuda scurtelor perioade de existenţă, instituţiile ştiinţifice din Basarabia în care a fost implicat clerul local au adus o importantă contribuţie la cercetarea istorică.