AUTHOR: Lucian PETROAIA
A CELEBRATION OF ROMANIAN CULTURE AND SPIRITUALITY: 440 YEARS SINCE THE PRINTING OF CORESI’S LITURGICAL BOOK – BRAŞOV, 1570
Danubius, XXVIII, Galaţi, 2010, pp. 245-262.
Abstract
Deacon Coresi offered to the Romanian culture a great gift: a Liturgical Book printed by him in Braşov, in 1570. It is the first translation and printing of St. John’s Liturgical Book, in Romanian language. Thus, the year 1570 marks the beginning of the long process of translating the Orthodox religious books from Slavonic and Greek into Romanian. Along the time, many other personalities of the Romanian Orthodox Church and of the Romanian culture, such as the Bishop Simeon Ştefan of Transylvania, the Bishops Dosoftei and Varlaam of Moldavia, the Noble Steward Şerban Cantacuzino, the Bishop Antim of Ungrovlahia, got engaged in this difficult, yet noble, work. Coresi’s Liturgical Book is considered as a milestone, which marks the end of a long period during which, due to different historical reasons, Romanians had to listen the Liturgy in other languages, considered as „sacred” – Greek and Slavonic. It also marked the beginning of a new cultural era: Romanian language got entitled to be used in its full rights.
By his entire work, Coresi is considered one of the pioneers of Romanian literary language and one of the founders of Romanian liturgical language. The quality of the print, the beauty of the language and of the translation make Coresi’s Liturgical Book a liturgical, linguistic and bibliophile masterpiece, which deserves much more attention than it has received so far.
O SĂRBĂTOARE A CULTURII ŞI A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI: 440 DE ANI DE LA TIPĂRIREA LITURGHIERULUI LUI CORESI – BRAŞOV, 1570
Rezumat
Diaconul Coresi a oferit un mare dar culturii române: un Liturghier pe care l-a tipărit la Braşov, în 1570. Această carte reprezintă prima traducere şi prima ediţie a Liturghierului Sf. Ioan, în limba română. Tipărirea Liturgierului marchează începutul unui îndelungat proces de traducere, din slavonă şi greacă în română, a cărţilor religioase ale ortodoxiei; de-a lungul timpului, şi alte personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române sau ale culturii româneşti s-au angajat în această dificilă, însă totodată nobilă, lucrare: episcopul transilvănean Simeon Ştefan, episcopii moldoveni Dosoftei şi Varlaam, Şerban Cantacuzino, episcopul Antim al Ungrovlahiei etc. Liturghierul lui Coresi reprezintă un punct de cotitură pentru cultura românească, cu care se încheie o lungă perioada pe parcursul căreia, din diverse motive, românii au fost nevoiţi să asculte Liturghia în alte limbi, considerate drept limbi „sfinte” – greaca şi slavona. Totodată, Liturghierul a marcat începutul unei noi epoci, în care limba română şi-a dobândit drepturi depline de a fi folosită în practica religioasă.
Prin întreaga sa activitate, Coresi s-a impus drept unul dintre pionierii limbii române literare şi unul dintre fondatorii limbajului liturgic al limbii române. Calitatea tiparului, frumuseţea limbii şi a traducerii, utilizarea limbii române fac din Liturghierul lui Coresi o lucrare de mare interes liturgic, lingvistic şi bibliofil, care, fără îndoială, va continua să atragă atenţia cercetătorilor.