AUTHOR: Andreea-Raluca BARBOŞ, Decebal NEDU
IULIA MAIOR AND THE TRANSMISSION OF THE IMPERIAL POWER
Danubius, XXXIII, Galaţi, 2015, pp. 309-336.
Abstract
The influence exerted by Octavia upon Augustus and their collaboration proved to have a decisive role in the apparition of the dynasty line. Unfortunately, we can not precisely know when the concept of the dynasty took shape; nevertheless, we feel entitled to take as a reference point the year 25 BC, when Julia Maior married Caius Marcellus, the son of Octavia, born out of her first marriage. The concept of their dynasty seems to have taken a more definite shape in 21 BC, at the moment when Julia Maior, widowed, married Marcus Vipsanius Agrippa, at Octavia’s will. Although the regime of Augustus did not have a hereditary character, the adoption of his nephews, Gaius and Lucius, in the year 17 BC, meant the public statement of his intentions. The death of M. Vipsanius Agrippa, followed by Octavia’s, allowed Livia Drusilla, Augustus’s wife, to enact the third marriage of Julia Maior, with Tiberius. Although Augustus’s daughter fall into disgrace severely damaged the idealized image of the imperial house, until the year 4 AD, when, through adoption, Tiberius joined gens Julia, the succeeding line established 21 years before had not been affected. Ancient historians suggested that the exile of Julia Maior had been caused by the plots of Livia Drusilla which, through these actions, started her struggle to impose Tiberius as the successor at the imperial throne.
IULIA MAIOR ŞI TRANSMITEREA PUTERII IMPERIALE
Rezumat
Influenţa şi colaborarea Octaviei cu Augustus s-au dovedit hotărâtoare în apariţia ideii dinastice. Din păcate, nu putem şti cu exactitate când s-a conturat o astfel de idee, dar putem folosi ca punct de referinţă anul 25 a. Chr., când Iulia Maior a fost căsătorită cu Caius Marcellus, fiul Octaviei din primul său mariaj. Conceptul dinastic pare să se fi conturat însă mult mai evident când Iulia Maior, văduvă fiind, a fost căsătorită, în anul 21 a. Chr., tot din iniţiativa Octaviei, cu Marcus Vipsanius Agrippa. Deşi regimul lui Augustus nu avea un caracter ereditar, adopţia nepoţilor Gaius şi Lucius în anul 17 a. Chr. a reprezentat o declaraţie publică a intenţiilor sale. Decesul lui M. Vipsanius Agrippa, urmat de cel al Octaviei, i-au permis Liviei Drusilla, soţia lui Augustus, să devină artizanul celui de-al treilea mariaj al Iuliei Maior cu Tiberius. Deşi căderea în dizgraţie a fiicei lui Augustus a fost cea care a lovit puternic imaginea idealizată a casei imperiale, până în anul 4 p. Chr., când Tiberius a intrat prin adopţie în ginta Iulia, linia succesorală trasată cu 21 de ani mai înainte nu a fost afectată. Istoricii antici au sugerat că exilul Iuliei Maior s-ar fi datorat intrigilor Liviei Drusilla, care şi-a început astfel lupta pentru impunerea lui Tiberius ca succesor la purpura imperială.