AUTHOR: Anca Elisabeta TATAY
INCURSION INTO THE ENGRAVINGS FROM THE OLD ROMANIAN BOOKS FROM BUDA (1780-1830)
Danubius, XXVI, Galaţi, 2008, pp. 251-262.
Abstract
Romanian religious and laic books were printed in the printing house from Buda starting with 1780. The progress of the typography was particularly due to the representatives of the Transylvanian School (Şcoala Ardeleană): Samuil Micu, Gheorghe Şincai and Petru Maior, who carried their activity as censors and press correctors.
The graphic aspect of the books and publications that came out in Buda has hardly drawn the researchers’ attention so far. In this respect, it was Gh. Oprescu who made himself conspicuous with the book The Romanian Graphic Arts in the 19th Century, vol. I, Bucharest, 1942. Buda, a cosmopolitan center, receiving ideas from various directions, particularly from the Western countries, allowed the development of a remarkable centre, which influenced many peoples, the Romanians being included too. This explains why in this big Hungarian city, situated on the Danube, the books were decorated not only with woodcuts but also with puncheon prints and with lithography.
Both iconographically and stylistically the engravings in the church books were executed according to the Byzantine tradition to which several elements of Occidental art pertaining to the Renaissance and to the Baroque were added.
The Romanian books printed in Râmnic, Blaj, Bucharest and Sibiu might have been sources of inspiration for these works. Puncheon prints can also be found in the church books. Very interesting puncheon prints could be found in the laic books as well. For the Romanian culture, these books are original, both in regard of the theme and of the manner of execution, which is of Western type. The engravers who decorated the books from Buda have foreign names, particularly German, and they originated, as their signatures prove, from Vienna, Pesta and Buda.
Even if qualitatively the engravings from Buda are not so skillfully accomplished, they are more varied in regard of their themes and the technical execution than those of the books printed on the territory of Romania.
INCURSIUNE ÎN GRAVURA CĂRŢII ROMÂNEŞTI VECHI DE LA BUDA (1780-1830)
Rezumat
Începând cu 1780, în tipografia de la Buda, au fost tipărite cărţi româneşti, atât religioase cât şi laice. Progresele înregistrate de această tipografie sunt datorate, în special, reprezentanţilor Şcolii Ardelene: Samuil
Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior, care au activat acolo în calitate de cenzori şi corectori.
Până în prezent, aspectul grafic al cărţilor şi publicaţiilor care au văzut lumina tiparului la Buda a atras în mică măsură atenţia cercetătorilor. Un rol important în această privinţă l-a avut Gh. Oprescu, care s-a făcut remarcat datorită cărţii sale, Grafica românească în secolul al XIX-lea, vol. I, Bucureşti, 1942. Buda, un oraş cosmopolit care primea influenţe din diferite direcţii, în special dinspre Occident, s-a dezvoltat într-un remarcabil centru cultural, deosebit de influent în regiune, inclusiv în zona României.
În acest important oraş din Ungaria, ornamentica cărţilor nu se realiza doar cu gravuri în lemn, ci şi cu gravuri în metal şi litografii.
Atât din punct de vedere iconografic cât şi stilistic, gravurile din cărţile religioase au fost executate într-o manieră ce ţine de tradiţia bizantină, căreia i-au fost adăugate elemente caracteristice artei occidentale, de factură renascentistă şi barocă.
Probabil că, drept sursă de inspiraţie penru aceste cărţi, au servit cărţile româneşti tipărite la Râmnic, Blaj, Bucureşti sau Sibiu. Gravura în metal poate fi găsită în cazul cărţilor religioase, însă şi în cărţile laice pot fi găsite gravuri în metal deosebit de interesante. În ceea ce priveşte zona României, aceste cărţi se remarcă prin originalitatea lor, atât în cazul temei cât şi al modului de execuţie, de factură occidentală. Gravorii care au decorat cărţile de la Buda poartă nume străine, în special germane, şi, dacă e să ne luăm după semnăturile lor, putem afirma că sunt originari din Viena, Pesta sau Buda.
Chiar dacă din punct de vedere numeric şi din punctul de vedere al măiestriei cu care au fost executate gravurile, cărţile de la Buda nu se remarcă în mod deosebit, în ceea ce priveşte tema lor şi execuţia tehnică, ele sunt cu mult mai variate decât cărţile care au văzut lumina tiparului pe teritoriul României.