AUTHOR: Dan Basarab NANU
ART AND ARCHAEOLOGY IN THE AREA OF GALAŢI (THE PREMODERN AND MODERN PERIODS)
Danubius, XXXIII, Galaţi, 2015, pp. 377-390.
Abstract
Through a thorough, objective analysis of the researcher, the archaeological studies, the information coming from the foreign travelers and the investigations regarding the distribution of the artistic articles can offer some interesting elements that help knowing the area of Galaţi and the historical elements which led to the presence of some categories of fine and decorative art here. A brief review of the archaeological marks proves the difference between the area of habitation and the one that became the precincts of the city. From a documentary point of view we have to admit a rather late attestation of the term.
The difference between the level of development of the productive area and of the residential one, between the upper city and the lower one was noticed by almost all contemporaries who left us written statements regarding Galaţi. Even if we cannot label Galaţi as a town, in the true sense of the word, before the twentieth century, the princes used to stop in Galaţi, on their way to or from Istanbul. The biggest ground rents for the reign were coming from Galaţi. Moreover, he princes themselves used to borrow money from the merchants of Galaţi. Gradually, the settlement becomes Moldavia’s scaffolding, securing the economic breathing through its trade.
Essentially, things are rather far from the urban context of other areas and this fact holds true not only for Galaţi. The photos of the age confirm the uncommon urban ambience. There were agglomerations of buildings and churches on the banks of Danube river and a motley environment elsewhere.
The city has a certain flavor, obviously connected to its inhabitants of Greek, Slavic and Western origin, while on-site we notice the preservation of a tradition through the ability of the folk craftsmen to ennoble the buildings that are representative for the community.
In respect of the composition structure of the decorations of the residences or institutions, the mixture of styles is characteristic, while in the area of religion, the secular tradition of the churches (sometimes adapted to the distinctive configuration of the city, where the fortifications are not found) is preserved.
The decoration of the residential complexes in the city or of the mansions in the county emphasizes the eclectic style that formed the unusual plastic aspect of the architecture in Galaţi before the beginning of the twentieth century. We used the term “unusual” because of the mixture of attitudes, preferences, realities that were still present many years after the moment in time we ended our research.
ARTĂ ŞI ARHEOLOGIE ÎN ZONA GALAŢI (EPOCA PREMODERNĂ ŞI MODERNĂ)
Rezumat
Cercetările arheologice, informaţiile călătorilor străini, investigaţiile privind repartizarea produselor artistice, printr-o atentă analiză obiectivă din partea cercetătorului, pot aduce câteva elemente interesante în cunoaşterea zonei Galati şi a elementelor istorice ce au făcut ca o anumită apetenţă către anumite categorii din arta plastică şi decorativă să fie prezentă aici. Trecerea succintă în revistă a marcărilor arheologice argumentează prin evidenţa amplasamentelor, diferenţa între areal de locuire şi ceea ce a devenit vatra oraşului. Din punct de vedere documentar nu putem să nu recunoaştem o atestare destul de târzie a oraşului.
Diferenţa între ambientarea zonei productive şi cea rezidenţială, dintre oraşul de sus şi oraşul de jos este sesizată de mai toţi contemporanii care ne-au lăsat mărturii scrise despre Galaţi. Nu putem vorbi despre un oraş în adevăratul sens al cuvântului până în secolul al XIX-lea, însă la Galaţi se opresc domnitorii în drumul înspre sau dinspre Stambul. Din Galaţi vin cele mai mari redevenţe către domnie. De la negustorii gălăţeni se împrumută şi domnitorii. Aşezarea devine treptat cea mai mare schelă a Moldovei care asigură respiraţia economică prin comerţ.
În esenţă, însă, lucrurile sunt totuşi cam departe de contextul citadin din alte spaţii, lucru valabil de altfel nu numai pentru Galaţi. Imaginile de epocă atestă şi ele insolitul ambientării urbane. Aglomerări de clădiri şi biserici pe malul înalt al Dunării şi o atmosferă pestriţă în rest.
Oraşul are un anumit repertoriu, evident racordat la variantele de sorginte grecească, slavă ori de respiraţie apuseană, în timp ce în teritoriu constatăm o menţinere a tradiţiei filtrată prin capacitatea meşterilor populari de a răspunde nevoii de înnobilare a lăcaşurilor reprezentative pentru comunitate.
Amestecul de stiluri este caracteristic în ceea ce priveşte structura compoziţională şi decoraţia spaţiilor de locuit, ori sedii de instituţii, în timp ce în sfera cultului se păstrează tradiţia seculară a aşezămintelor bisericeşti, uneori, cu adaptări la configuraţia aparte a oraşului în sensul inexistenţei unor fortificaţii.
Decoraţia ansamblurilor rezidenţiale din oraş sau a conacelor din teritoriu subliniază apartenenţa la un stil eclectic care compune însă un facies plastic insolit pentru habitatul gălăţean până către începutul secolului XX. Am folosit termenul insolit datorită evidenţei conglomeratului de atitudini, preferinţe, realităţi valabile mulţi ani după termenul limită la care ne-am oprit incursiunea