AUTHOR: Ovidiu Soleriu COTOI
A THEORETICAL VIEW UPON THE INVESTIGATION OF TRADE, AMONG THE PREHISTORIC COMMUNITIES
Danubius, XXXIII, Galaţi, 2015, pp. 337-350.
Abstract
The study aims at sketching a research pattern to be applied to the phenomenon of trade within the Prehistoric communities. In this respect, the author considers that any archaeologically based investigation of the trade should proceed from a clarification of the meaning of the concept of „trade”. The trade should not be limited to the circulation of goods in an economic context. In most cases, it takes some forms which lack an utter economic character or are disguised under some social customs. The Melanesian Kula, the Potlatch, the ritual gifts practiced in Samoa or those that are related to the major events of life, in the traditional Romanian society, are only some examples, based on which the author identifies the common features of all kinds of trade. The next methodological step consists of considering the archaeological testimonies (the exchange indicators) against the context of the elaborated theoretical pattern, with the aim of identifying the forms trade took during the Prehistory. The semantic rapports between the notions of „importation” and „exchange indicator” are also discussed; in the opinion of the author, the meanings of the two notions are not the same.
O PERSPECTIVĂ TEORETICĂ ASUPRA CERCETĂRII RELAŢIILOR DE SCHIMB DINTRE COMUNITĂŢILE PREISTORICE
Rezumat
Studiul îşi propune schiţarea unei metodologii de cercetare a schimburilor dintre comunităţile preistorice. În acest sens, autorul consideră că orice demers al cercetării schimburilor, prin mijloacele arheologiei, trebuie să pornească de la stabilirea semantismului conceptului de „schimb”. Schimburile nu se reduc doar la circulaţia bunurilor în cadrul unor operaţiuni de natură economică, de multe ori, îmbracă forme sau sunt disimulate în instituţii sociale fără un caracter economic evident. Kula melaneziană, potlatch-ul, darurile ritualizate practicate în Samoa sau cele care însoţesc evenimentele majore din viaţa omului, în societatea tradiţională românească sunt doar câteva exemple, pe baza cărora autorul identifică trăsăturile comune ale tuturor formelor de schimb. Următoarea etapă metodologică o constituie raportarea mărturiilor arheologice (indicatorii de schimb) la modelele teoretice existente, în vederea identificării formelor pe care le îmbrăcau schimburile în preistorie. Raporturile semantice dintre notiunile de „import” şi „indicator de schimb” sunt de asemenea discutate, ele nefiind echivalente, în opinia autorului.